Istoric

Moiseiul este o comună foarte veche. A făcut parte din cnezatul lui Bogdan, înainte de 1353. La 1365, "Moyse" se află printre cele opt villae ţinând de Cuhea, confiscate de la Bogdan şi dăruite Drăgoşeştilor.

Podul Vechi

Localitatea este atestată documentar din 1213, fiind menţionată în acel an sub numele de Moyzun. Se aminteşte de o episcopie a Maramureşului cu reşedinţa la Moisei între anii 1391-1734, consemnându-se, la 1637, episcopul Dumitru Pop. Moiseiul a fost trecut la uniaţie în anul 1780.

Prima şcoală a fost înfiinţată în Moisei pe lângă mănăstirea din localitate, în anul 1694. Învăţământul preşcolar a existat înaintea primului război mondial, educatoare fiind Andoroaie şi Luci Drăgan. După al doilea război mondial, au profesat ca educatoare Irina Huzău, Măricuţa Mazilu, Coman Năstaca Vărzari, Coman Palade Flintaru şi Tomoiagă Maria a lui Ştefan de la Pod.

Astăzi, Moiseiul are 13 posturi de educatoare, la care lucrează Ştefancu Maria, Tomoiagă Ileana, Alb Vioara, Albu Anişca. La Moisei apare şcoală la 1781, pe baza edictului de toleranţă Norma Regia, dat de Iosif al II-lea. În anul 1856 s-a înfiinţat şcoala confesională pentru fiii de poporeni, iar în 1866 s-a construit şcoala de pe uliţa bisericii. Şcoala de la Mocirău s-a construit înaintea primului război mondial şi a fost incendiată de horthyşti în anul 1944. Dascălii care i-au învăţat carte pe moiseieni până în 1921 au fost: 1856-1860 Dan Laurenţiu, 1860-1873 Alexa, zis Bulbuc, 1874-1875 Georgie Vlonga, 1875-1876 Augustin Ivaşcu, 1876-1877 Găvrilă Rakoczi, 1877-1880 Ilie Grad, 1880-1921 Coman Andrei.

Tot aici intâlnim Monumentul eroilor moiseeni căzuţi în cele două războaie mondiale precum şi Monumentul Martirilor de la Moisei – eveniment ce a marcat puternic evoluţia acestei localităţi.


Masacrul de la Moisei

Podul Vechi

După Dictatul de la Viena din 30 august 1940, NV Transilvaniei intră sub ocupaţie maghiară, întreg Maramureşul fiind alipit Ungariei. Comuna Moisei a fost printre primele aşezări româneşti ce au intrat sub administraţie ungară în 7 septembrie 1940. La data de 23 august 1944, România trece de partea Aliaţilor şi alături de armatele sovietice încep luptele pentru recâştigarea Transilvaniei de Nord. La începutul lunii octombrie a anului 1944, frontul înainta în interiorul Ardealului, fiind eliberate primele teritorii. În aceste condiţii au avut loc şi crimele din Moisei.

La data de 14 octombrie 1944 trupele maghiare aflate în retragere pe Valea Izei au omorât 29 de români în două case de lemn de la periferia comunei Moisei, pe drumul principal ce duce spre Borşa. Au fost identificate 31 de victime, dintre care doi au rămas în viaţă. Cei doi supravietuitori sunt Vasile Petrean, originar din comuna clujeană Pălatca şi Vasile Ivaşcu, care ulterior a înnebunit parţial. Dintre cele 31 de victime, 24 erau originari din judeţul Mureş, 3 din judeţul Cluj şi 4 din judeţul Maramureş. Aceşti ţărani ardeleni erau internaţi în lagărele de muncă din oraşul Vişeu de Sus, fiind acuzaţi de "trădare de patrie", de patriotism românesc ori partizanat. În condiţiile înaintării forţelor militare aliate, cei mai mulţi dintre cei încorporaţi în unităţi de muncă obligatorie au dezertat, încercând să treacă linia frontului şi să se întoarcă în localităţile de domiciliu. Unii au reuşit, alţii, între care şi cei ucişi la Moisei, au fost prinşi de jandarmii de front şi duşi într-un lagăr improvizat în casa unui evreu deportat în lagărele de exterminare naziste.

În ziua de sâmbătă, 14 octombrie 1944, prizonierii din lagărul de la Vişeul de Sus au fost urcaţi într-un camion şi transportaţi la Moisei, comuna fiind în prealabil complet evacuată de locuitori. 12 dintre ei au fost închişi într-o căsuţă de lemn, fiind împuşcaţi de către soldaţii maghiari, care trăgeau prin geamuri şi uşă. În continuare au fost ucişi şi ceilalţi români. Masacrul s-a întâmplat pe la orele 15, în aceeaşi noapte, militarii incendiind satul şi arzând circa 300 de case. Cadavrele intrate deja în putrefacţie, au fost îngropate la două săptămâni după comiterea masacrului, când localnicii au revenit la gospodăriile lor. Deasupra gropii comune a fost ridicată o troiţă de lemn, înlocuită după câţiva ani de un ansamblu din piatră. Masacrul din Moisei, a fost unul dintre cele mai violente masacre antiromâneşti în Transilvania de Nord. În memoria victimelor în anul 1983 cele două locuinţe în care s-au săvârşit crimele au fost transformate în case memoriale-muzee deschise publicului larg, iar în amintirea martirilor a fost ridicat un ansamblu memorial. Monumentul cuprinde 12 figuri de piatră - 2 chipuri omeneşti şi 10 măşti tradiţionale maramureşene - fiind realizat de sculptorul maramureşan Gheza Vida.

Ştiri

 Focuri violente 

Maramuresul a avut anul acesta mai multe incendii de padure decat in ultimii trei ani la un loc. Focuri violente au izbucnit la Baia Borsa, in Sacel si in Muntii Gutai, unde zile intregi zeci de hectare au fost parjolite. Dupa ce toate focarele au fost stinse, reprezentantii Directiei Silvice Maramures au inceput sa contabilizeze pagubele [...]

Continuare



Accident de circulatie

Un accident de circulatie a avut loc in dupa-amiaza zilei de azi, 9 septembrie, pe drumul care leaga Viseu de Sus de Moisei, langa o statie de autobuz din zona Luna de Jos - Radeasa, dupa cum ii spun localnicii. Evenimentul s-a produs dupa ce soferul unui VW Touareg, care rula spre Borsa [...]

Continuare